Less is more

andrei Stil de Viata

Sinziana Balosin
Grupa 41A
 

                                   Despre arhitectura minimala
 
Curentul minimalist  isi face din nou aparitia, dupa aproape 80 de ani si nu doar in arhitectura.
           
“La inceputul anilor 2000, se intrevedea o tendinta minimalista in designul de interior si in designul de mobilier. Daca atunci era doar o tendinta, astazi se poate spune ca zicala ” less is more” (mai putin este mai mult – n.red.) a lui Ludwig van der Rohe, ce defineste minimalismul in arhitectura, este obligatorie in conturarea oricarui spatiu sau creionarea oricarei compozitii de mobilier. In oricare din cele doua (spatiu sau compozitie de mobilier – n.red.), lucrarea e redusa la partile ei fundamentale, pastrandu-se functiunea specifica”, spune Diana Anton, arhitect in cadrul Mobexpert. 
Acest curent minimalist este tot mai popular, forta lui rezida in eficienta de a folosi un minim, asa ca fiecare obiect trebuie perfect ales, iar materialele conteaza enorm, ca si forma si calitatea acestuia.
  
Rem Koolhaas sustine ca arhitectura este “a chaotic adventure”.(1)
Intr-adevar arhitectura este o aventura haotica intre arta si stiinta, aceasta aventura trebuie sa imbine tehnica de a construi o cladire si functionalitatea spatiului din aceasta cu imaginea plastica a acesteia. Arhitectura urmareste sa contureze o armonie cu spatial. Peste arhitectura a trecut timpul si fiecare perioada istorica si a lasat simtita umbra in ceea ce a privit evolutia acesteia. Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea arhitectura era o “decoratie a structurii” (2) Ahitectura organica il are ca reprezentat pe Frank Lloyd Wright care  defineste arhitectura prin stilul sau de integrare armonioasa a structurilor in natura, iar Ludwig Mies van der Rohe, unul dintre maestri arhitecturii moderne isi defineste arhitectura ca „piele si oase” fiind caracterizata prin simplitate si claritate, materiale si tehnologii noi. La Ludwing Mies van der Rohe „Good is in the details”, iar aceste detalii sunt foarte simple, dar au un efect senzational
. Mies van der Rohe (1886-1969) a fost unul dintre reprezentatii minimalismului.     1) Rem Koolhaas and Bruce Mau, S,M,L,XL , Monacelli Press (1998,19)2) John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, G. Allen (1880), reprinted Dover , (1989)Minimalismul este o miscare intalnita in special in artele vizuale si in muzica in care lucrarea de arta este redusa la partile fundamentale ale acesteia. Reprezentatii acestui stil sunt Ernest Hemingway (literatura), Samuel Beckett (teatru), Jean-Pierre Melville (cinematografie), Colin Chapman (automobile- Lotus).   Minimalismul in diverse domenii In literatura caracteristicile minimalismului sunt folosirea redusa de cuvinte, evitarea adverbelor si evitarea descrierilor astfel incat cititorul sa poata avea un rol activ in crearea scenariului. In filosofie curent minimalism se refera la acea filosofie care se reduce la elementele de baza ale vietii si la o serie limitata de elemente importante in viat
a. In muzica, muzica minimala provine din muzica experimentala si este o muzica de factura electronica si provine din conceptualism (reprezentati Michael Nyman, Yann Tiersen, Hans Otte). In artele vizuale in ceea ce priveste pictura minimalismul reduce numarul de culori iar formele folosite sunt simple (unul dintre reprezentanti este Robert Ryman), in ceea ce priveste sculptura minimalismul se reduce la materiale folosite si formele geometrice cat mai simple si mai abstracte. Sculptorul Constantin Brancusi a reprezentat in lucrarile sale purtitatea formei: in 1937, cunoscutul sculptor Henry Moore scria: “Brancusi a fost acela care a dat epocii noastre constiinta formei pure” iar Brancusi spunea „Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu’ils qualifient d’abstrait est ce qu’il y a de plus réaliste, ce qui est réel n’est pas l’apparence mais l’id&eacute
;e, l’essence des choses.” Astfel esenta din spatele operei de arta poate fi considerata cea mai importanta caracteristica a miscarii minimalistice pentru Brancusi. 
In Design: Designerul Buckminster Fuller s-a folosit de un motto asemanator, „Making more with less”  ( Facand mai mult cu mai putin), dar tehnicile lui erau  axate mai mult spre tehnologie si inginerie decat estetica.
 Revenind la arhitectura, minimalismul poate inseamna aici stilizarea si reducerea subiectului. Pentru a descrie faptul ca Ludwig Mies van der Rohe punea mai mult accentul pe structura interna a constructiei eliminind peretii interni si adoptand un plan deschis, acesta se justifica prin expresia „Less is more” (Mai putin este mai mult).  
Rem Koolhaas a reinventat expresia: “If less is more maybe nothing is everything” (Daca mai putin este mai mult poate ca nimic este totul) si tot el a spus “Where there is nothing everything is possible, where there is architecture nothing (more) is possible” (Unde este nimic totul este posibil, unde este arhitectura nimic (mai mult) este posibil)
  
Astazi      
                                                                                                                        „Oamenii vin la noi pentru o calitate particulara, nu pentru show. Ei isi doresc un spatiu care sa fie in acelasi timp functional si ambiental, discret si linistit“, spune arhitectul newyorkez Calvin Tsao. Colegul sau Richard Gluckman, cunoscut pentru muzeele si galeriil
e minimaliste pe care le-a creat, spune ca se ghideaza dupa constructivismul rusesc, care se bazeaza pe  strictul necesar.  Arhitectura minimalista este o arhitectura a restrictiei, „Minimalismul se potriveste cel mai bine intr-un mediu zanganitor.

Cladirile minimaliste arata frumos pentru ca totul in jur este atat de zgomotos“, spune Reed Kroloff, director la Academia de Arta Cranbrook, din Michigan.

Florin Biciusca precizeaza  ca „Post-modernismul” sadea a fost un chiot la inceputul epocii „post-industriale”, a fost un curent lansat in arhitectura, ca un bilet de adio trimis vremurilor apuse si o o declaratie de amor nebun facuta lumii aflate la debut – cea „post-industriala”. Dupa ce manifestarile exuberante s-au domolit, arhitectura s-a pus pe dat raspunsuri mai echilibrate si rafinate timpului pe care il traversa. Si cum spuneam, astazi, arhitectura se afla intr-o etapa „minimalista””.(3)
In Romania aceasta etapa minimalista a arhitecturii isi face simtita prezenta mai mult in ceea ce priveste designul de interior intai al magazinelor vestimentare, iar in prezent si a locuintelor, unul dintre arhitectii cunoscuti pentru aceasta abordare este Radu Teaca.
 
Impotriva arhitecturii minimaliste pure s-a aflat Robert Venturi un reprezentat al postmodernismul si deconstructivismului, in 1966 in cartea sa Complexity and Contadiction in architecture (Complexitate si contradictie in arhitectura) acesta argumenteaza impotriva claritatii si simplismului generat de modernism. Astfel Robert Venturi desfinteaza functionalismul si rationalismul, cele doua curente importante ale modenismului. Aceasta carte arata tot ceea ce curetul modern a dat uitarii, iar reactia arhitectiilor postmoderni la aceasta a fost una pozitiva cartii prin faptul ca in arhitectura au inceput din nou sa se foloseasca ornamentele pe fatade chiar si in cazul locuintelor construite “economic”.
Astazi                                                                                                                          
Arhitectura restrictiei cunoaste si designeri ce au un anumit scepticism.                     
„Incredibila revenire a acestui nou modernism te face sa te intrebi «Ce este vesnic? Ce este inovativ?»“, spune criticul Aaron Betsky, fost director al Institutului de Arhitectura din Olanda, acum directorul Muzeului de Arta Cincinnati.

3) Florin Biciusca, O lume a cablurilor, Atelier Liternet, august 2005
 „Arhitectura restrictiei este eleganta – formele simple, de baza, sunt clare si directe. Dar, in acelasi timp, poate parea plictisitoare“. Un spatiu linistit care ofera un refugiu in fata arhitecturii exhaustive si hiperstilizate. Nici Gehry si nici Piano nu-si imagineaza si n-ar vrea sa existe  un oras facut doar din cladirile unuia dintre ei. Dar printre toti zgarie-norii care rasar in marile orase – si chiar si in Bucuresti – poate ca un spatiu linistit cu arhitectura in cea mai pura esenta a ei ar fi perfect.
 
 
 Concluzii
Arhitectura minimalista desi este pura, simpla si eleganta este lipsita de caldura necesara unei locuinte, unui camin. Intr-o incapare al unei locuinte minimaliste orice adaugare a unui obiect personal, incarcat de sentimente si lipsit de o forma simpla, o culoare potrivita, o linie speciala sau o transparenta adecvata poate reprezenta un dezastru, poate strica echilibrul designului locuintei, iar obiectul adaugat poate deveni un kitch si astfel il poate face pe cel ce este in situatia precizata mai sus sa regrete alegerea designului minimal. Si cand spun kitch nu ma refer la un peste cu bec, la un mileu, la o icoana cu termometru sau o carpeta tiganeasca cu rapirea din Serai ci la o rama cu o fotografie sau un ceas din perioada art nouveau ramas poate mostenire cu valoare sentimentala si chiar artistica si se transforma brusc intr-un kitch ieftin din cauza restrictilor impuse de arhitectura minimalista. Astfel arhitectura minimalista il limiteaza pe om si nevoile acestuia putand chi
ar sa-l raneasca daca acesta face parte din categoria persoanelor sensibile. Cu toate acestea arhitectura minimalista este tot mai cautata in Romania, astfel romanii pot fi niste persoane pe care nu-i deranjeaza o nepotrivire a stilului restrictinar cu cate un obiect apartinand altui stil si la care nu au putut renunta sau pur si simplu romanii sunt niste persoane foarte reci care au reusit sa arunce sau sa vanda orice obiect care nu se incadra noului aspect al locuintei.
Daca romanul a reusit sa inteleaga expresia “Less is more” inseamna ca este cu un pas inainte in ceea ce il priveste drumul spre bun gust, si prin asta nu inseamna ca doar arhitectura minimalista este de bun gust, dar in orice tip de arhitectura mai putine elemente diferite reprezinta o mai mare armonie in spatiul respectiv.
 Arhitectura minimalista este arhitectura care se foloseste de cate mai putine elemente, cat mai simple si mai elegante pentru a crea o arhitectura pura care in zilele noastre este reinventata si poate fi numita o arhitectura contemporana atata timp cat nu este post moderna.  
Bibliografie
Carti 1)Koolhaas Rem  and Bruce Mau, S,M,L,XL , Monacelli Press (1998,)2) Ruskin John , The Seven Lamps of Architecture, G. Allen (1880), reprinted Dover , (1989)
Articole
1) Biciusca Florin , O lume a cablurilor, Atelier Liternet, august 2005
 
Weblografie
http://atelier.liternet.ro/articol/2186/Florin-Biciusca/O-lume-a-cablurilor.html
http://www.moneyexpress.ro/articles/multicol/9835
http://www.samimpex.ro/design.htm
 
Sursa fotografie
Weblografie:
http://www.aroots.org/notebook/breve489.html
http://box.plotcad.it/dblog/stampa.asp?articolo=103
http://www.e-architect.co.uk/berlin/national_gallery_building.htm
http://www.edmunds.com/media/reviews/top10/auto.dealership.perks.palaces/audi.forum.500.jpg
http://rzeczy.net/czytaj_257.php
http://www.plantarium.net/mediac/400_0/media/exteriors$2C~hangley$2C~sci.~ctr.~etc.~019.jpg
http://www.thecityreview.com/tall1.html

You May Also Like..

Florarie Online in Bucuresti – Gama diversificata de flori

Cu siguranta fiecare dintre noi ne dorim sa facem surprize celor dragi, astfel ca din cand in cand sau la […]

Speranta

Pana la urma Craciunul il purtam in inima. Nu-i nici in sarmale ori toba, nici in friptura sau vin, nici […]

Sapte luate cate una – pe rand

– mie – 1. Cauta liftul cel mai inalt din arterele tale si inalta-l. Pana sus, la cea mai t(r)ainica […]